Conjugaison:italien/affiorare
affiorare, verbe régulier du premier groupe conjugué avec l’auxiliaire essere.
Modes impersonnels
| Mode | Présent | Passé | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Infinitif | affiorare | \Prononciation ?\ | essere | affiorato | \ˈɛs.se.re\ |
| Gérondif | affiorando | \Prononciation ?\ | essendo | affiorato | \ɛs.ˈsen.do\ |
| Participe | affiorante | \Prononciation ?\ | affiorato | \Prononciation ?\ | |
Indicatif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conditionnel
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subjonctif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Impératif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||