Conjugaison:italien/ricontrarre
ricontrarre, verbe irrégulier du deuxième groupe, conjugué avec l’auxiliaire avere .
Modes impersonnels
| Mode | Présent | Passé | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Infinitif | ricontrarre | \ri.kon.ˈtrar.re\ | avere | ricontratto | \a.ˈve.re ri.kon.ˈtrat.to\ |
| Gérondif | ricontraendo | \ri.kon.tra.ˈen.do\ | avendo | ricontratto | \a.ˈven.do ri.kon.ˈtrat.to\ |
| Participe | ricontraente | \ri.kon.tra.ˈen.te\ | ricontratto | \ri.kon.ˈtrat.to\ | |
Indicatif
Conditionnel
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subjonctif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Impératif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||