anrüchigerem

Allemand

Forme d’adjectif

anrüchigerem \ˈanˌʁʏçɪɡəʁəm\

  1. Datif masculin singulier de la déclinaison forte du comparatif de anrüchig.
  2. Datif neutre singulier de la déclinaison forte du comparatif de anrüchig.

Prononciation