arătător
Étymologie
- Déverbal de a arată « indiquer » formé avec le préfixe -tor.
Nom commun
| neutre | Singulier | Pluriel | ||
|---|---|---|---|---|
| cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
| Nominatif Accusatif |
arătător | arătătorul | arătătoare | arătătoarele |
| Datif Génitif |
arătător | arătătorului | arătătoare | arătătoarelor |
| Vocatif | ||||
arătător \a.rə.tə.ˈtor\ neutre
- (Métrologie) Aiguille d'un appareil de mesure, indicateur
- (Anatomie) Deuxième doigt de la main, index
Synonymes
- aiguille de mesure
- indicator : (« indicateur »)
- doigt
- deget arătător
- index : (« index »)
Hyperonymes
- doigt
Holonymes
- doigt
Adjectif
| Adjectif 3 formes |
Singulier | Pluriel | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Masculin Neutre |
Féminin | Masculin | Féminin Neutre | ||
| Nominatif Accusatif |
Indéfini | arătător | arătătoare | arătători | arătătoare |
| Défini | arătătorul | arătătoarea | arătătorii | arătătoarele | |
| Datif Génitif |
Indéfini | arătător | arătătoare | arătători | arătătoare |
| Défini | arătătorului | arătătoarei | arătătorilor | arătătoarelor | |
arătător \a.rə.tə.ˈtor\ neutre
- Qui indique, indicateur
Synonymes
- indicator : (« indicateur »)
- demonstrativ
- indicativ
Voir aussi
- Le thésaurus corps humain en roumain