efínga
Étymologie
- Du verbe -fínga, « injurier, insulter ».
Nom commun
| Classe | Singulier |
|---|---|
| 7 | efínga |
| \e˩.ˈfi˥.ᵑɡa˩\ | |
| Classe | Pluriel |
| 8 | bifínga |
| \bi˩.ˈfi˥.ᵑɡa˩\ |
efínga classe 7 (pluriel classe 8 : bifínga)
| Classe | Singulier |
|---|---|
| 7 | efínga |
| \e˩.ˈfi˥.ᵑɡa˩\ | |
| Classe | Pluriel |
| 8 | bifínga |
| \bi˩.ˈfi˥.ᵑɡa˩\ |
efínga classe 7 (pluriel classe 8 : bifínga)