erstrangigem

Allemand

Forme d’adjectif

erstrangigem \ˈeːɐ̯stˌʁaŋɪɡəm\

  1. Datif masculin singulier de la déclinaison forte de erstrangig.
  2. Datif neutre singulier de la déclinaison forte de erstrangig.

Prononciation