vehiculare

Espagnol

Forme de verbe

Voir la conjugaison du verbe vehicular
Subjonctif Présent que (yo) vehiculare
que (tú) vehiculare
que (vos) vehiculare
que (él/ella/ello/usted) vehiculare
que (nosotros-as) vehiculare
que (vosotros-as) vehiculare
que (os) vehiculare
(ellos-as/ustedes) vehiculare
Imparfait (en -ra) que (yo) vehiculare
que (tú) vehiculare
que (vos) vehiculare
que (él/ella/ello/usted) vehiculare
que (nosotros-as) vehiculare
que (vosotros-as) vehiculare
que (os) vehiculare
(ellos-as/ustedes) vehiculare
Imparfait (en -se) que (yo) vehiculare
que (tú) vehiculare
que (vos) vehiculare
que (él/ella/ello/usted) vehiculare
que (nosotros-as) vehiculare
que (vosotros-as) vehiculare
que (os) vehiculare
(ellos-as/ustedes) vehiculare
Futur que (yo) vehiculare
que (tú) vehiculare
que (vos) vehiculare
que (él/ella/ello/usted) vehiculare
que (nosotros-as) vehiculare
que (vosotros-as) vehiculare
que (os) vehiculare
(ellos-as/ustedes) vehiculare

vehiculare \be.i.kuˈla.ɾe\

  1. Première personne du singulier du futur du subjonctif de vehicular.
  2. Troisième personne du singulier du futur du subjonctif de vehicular.

Prononciation

Latin

Forme d’adjectif

vehiculare \Prononciation ?\

  1. Nominatif neutre singulier de vehicularis.
  2. Vocatif neutre singulier de vehicularis.
  3. Accusatif neutre singulier de vehicularis.

Étymologie

Substantivation de vehicula, lui même provenant du féminin véhiculer.

Nom commun

féminin Singulier Pluriel
casnon articuléarticulénon articuléarticulé
Nominatif
Accusatif
vehiculare vehicularea vehiculări vehiculările
Datif
Génitif
vehiculări vehiculării vehiculări vehiculărilor
Vocatif vehiculareo vehiculărilor

vehiculare \Prononciation ?\ nominatif accusatif féminin singulier

  1. Véhiculage